Vinovat de iubire

Descriere

Intâmplarile prezentului narativ, fragmentate de o retea alambicata de divagatii eseistice, flash-backuri si pagini de jurnal, sunt plasate în preajma Craciunului din 1989, înainte de izbucnirea Revolutiei. Situatia din tara e apasatoare, saracia e generalizata, Securitatea vegheaza, implacabila, si singurul refugiu din fata fricii si a nebuniei pare a fi acest sanatoriu izolat în munti, undeva, lânga Brasov.

Principala problema a pacientului Andrei Ionescu pare a fi un complex de vinovatie – acesta se simte „vinovat de iubire“ si raspunzator pentru toate femeile pe care le-a iubit în viata lui. O parte din jurnalul sau înfatiseaza relatiile trecute, cu detalii care variaza de la scene intime la pagini introspective, în care barbatul îsi analizeaza sentimentele, începând din adolescenta pâna la deplina sa maturitate. Relatia dintre medic si pacient va cunoaste o evolutie dramatica – pe masura ce doctorul va deveni tot mai interesat si mai dependent de biografia pacientului, pe care o va absorbi ca si cum ar fi a sa. în final, pacientul se va dovedi tot mai nemilos si mai manipulator, devenind calaul medicului ce-l îngrijeste

Prezentare autor:

Adrian Păunescu este cunoscut în special ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, în anii 1970 şi în prima jumătate a anilor 1980. Cenaclul a adunat, în cele peste 1600 de spectacole, artişti precum Mircea Vintilă, Valeriu Sterian, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu şi Ştefan Hruşcă. Din 1973 până în 1985, Adrian Păunescu a condus revista Flacăra, iar în 1990 a fondat revista Totuşi iubirea. După Revoluţie a deţinut două mandate de senator şi a fost membru al PSD. A realizat diverse emisiuni pentru Televiziunea Română, Antena 1 şi Tele 7 abc. Printre volumele de poezie ale lui Adrian Păunescu se numără Ultrasentimente (1965), Viaţa de excepţii (1971), Poezii de până azi (1978), Iubiţi-vă pe tunuri (1981), Viaţa mea e un roman (1987), Noaptea marii beţii (1993-1994), Infracţiunea de a fi (1996), Meserie mizerabilă, sufletul (2000), De mamă şi de foaie verde (2006), Încă viu (2008).