Descriere
- Sisteme de informatică tehnică
1.1. Partea operativă şi partea de comandă a unei automatizări
1.2. Tehnologii utilizate pentru realizarea unei automatizări
1.3. Elemente de acţionare
1.3.1. Elemente de acţionare electrice
1.3.2. Elemente de acţionare şi preacţionare pneumatice şi hidraulice
1.4. Traductoare
- Reprezentarea numerelor în automatele programabile
2.1. Introducere
2.2. Sisteme de numeraţie
2.3. Reprezentarea numerelor întregi
2.4. Reprezentarea numerelor reale
2.5. Reprezentarea datelor în automatele programabile
2.6. Probleme propuse
- Automatele vectoriale
3.1. Principiul de funcţionare al automatelor vectoriale
3.1.1. Introducere
3.1.2. Structura şi modul de funcţionare al automatelor vectoriale
3.1.3. Timpii de răspuns la informaţii de intrare
3.1.4. Module ale automatelor programabile
3.1.4.1. Module de intrări binare
3.1.4.2. Module de ieşiri binare
3.1.4.3. Module de intrări analogice
3.1.4.4. Module de ieşiri analogice
3.1.4.5. Module de intrări/ieşiri în impulsuri
3.1.4.6. Module speciale
- Limbaje de programare pentru automatele vectoriale
4.1. Introducere
4.2. Limbajul IL (Instruction List) sau STL (STatement List)
4.2.1. Introducere
4.2.2. Operatori în IL
4.2.3. Lucrul cu stiva în STL
4.2.4. Studiu de caz
4.2.5. Probleme propuse
4.3. Limbajul ST (Structured Text)
4.3.1. Introducere
4.3.2. Instrucţiunea de atribuire
4.3.3. Instrucţiuni de selecţie
4.3.3.1. Instrucţiunea de decizie
4.3.3.2. Instrucţiunea de selecţie multiplă
4.3.4. Instrucţiuni repetitive
4.3.4.1. Instrucţiunea FOR
4.3.4.2. Instrucţiunea de REPEAT
4.3.4.3. Instrucţiunea de WHILE
4.3.5. Instrucţiunea EXIT
4.3.6. Instrucţiunea CONTINUE
4.3.7. Studiu de caz
4.3.8. Probleme propuse
4.4. Limbajul LAD (Ladder Diagram)
4.4.1. Introducere
4.4.2. Componentele de bază ale limbajului
4.4.3. Utilizarea releelor interne
4.4.4. Execuţia programelor în LAD
4.4.4.1. Generare de impulsuri
4.4.4.2. Bistabile
4.4.5. Reguli de programare în adder Diagram (LAD)
4.4.6. Studiu de caz
4.4.7. Probleme propuse
4.5. Limbajul FBD (Function Block Diagram)
4.5.1. Introducere
4.5.2. Blocuri standard
4.5.2.1. Blocuri logice
4.5.2.2. Blocuri matematice
4.5.2.3. Blocuri de comparare
4.5.2.4. Blocuri de transfer
4.5.3. Blocuri speciale
4.5.3.1. Blocuri bistabile
4.5.3.2. Contoare
4.5.3.3. Contoare de mare viteză
4.5.3.4. Blocuri de generare de impulsuri
4.5.3.5. Timere
4.5.3.6. Secvenţiatoare (Drum Controller)
4.5.3.7. Blocuri generatoare de impulsuri
4.5.4. Studiu de caz
4.5.5. Probleme propuse
4.6. Limbajul SFC (Sequantial Function Chart)
4.6.1. Introducere
4.6.2. Componentele de bază ale limbajului
4.6.3. Evoluţia unui graf
4.6.4. Tipuri de acţiuni
4.6.5. Temporizare asociată unei etape
4.6.6. Macroetape (Subprograme)
4.6.7. Reguli formale de descriere a unui graf
4.6.8. Analiza corectitudinii unui graf de specificare
4.6.9. Testarea programelor scrise în SFC
4.6.10. Studiu de caz
4.6.11. Probleme propuse
4.7. Transferul programelor
4.8. Controlul la distanţă a pornirii şi opririi programului
4.9. Modificare on-line a programelor în automat
4.10. Depanarea programelor
4.11. Forţarea valorii unor variabile
4.12. Soluţiile problemelor de la paragraful 4.4.6
4.13. Soluţiile problemelor de la paragraful 4.5.5
4.14. Soluţiile problemelor de la paragraful 4.6.11
- Proiectarea programelor pentru automatele vectoriale
5.1. Introducere
5.2. Utilizarea metodei activării şi dezactivării sincrone pentru programarea aplicaţiilor pornind de la graful automatizării
5.2.1. Studiu de caz
5.3. Utilizarea bistabilelor R-S pentru programarea aplicaţiilor pornind de la graful automatizării
5.3.1. Studiu de caz
5.4. Utilizarea metodei programării directe a acţiunilor pentru programarea aplicaţiilor
5.4.1. Blocarea reciprocă a acţiunilor
5.4.2. Impunerea unei ordini în efectuarea acţiunilor
5.4.3. Studiu de caz
5.5. Metoda utilizării secvenţiatoarelor
5.5.1. Introducere
5.5.2. Studiu de caz
5.6. Metoda variabilelor tip de releu secvenţial
5.6.1. Introducere
5.6.2. Utilizarea variabilelor SCR (Sequential Control Relay) pentru implementarea unui graf
5.6.3. Studiu de caz
5.7. Probleme propuse
5.8. Soluţiile problemelor propuse
- Proiectarea interfeţelor cu operatorul uman
6.1. Introducere
6.2. Panouri operator
6.2.1. Studiu de caz. Utilizarea mediului de configurare WinCC flexibile pentru realizarea unei interfeţe HMI
6.3. Utilizarea tehnologiei OPC pentru proiectarea HMI
6.3.1. Tehnologia NI DataSocket
6.3.2. Utilizarea tehnologiei DataSocket pentru controlul şi monitorizarea aplicaţiilor cu Automate Programabile
6.3.3. Studiu de caz. Utilizarea unui OPC Server al firmei ABB
6.3.4. Studiu de caz. Utilizarea unui OPC Server al firmei Matrikon pentru automate SIEMENS
- Miniautomate
7.1. Introducere
7.2. Miniautomatul LOGO!
7.2.1. Blocurile de funcţii generale
7.2.2. Blocurile de funcţii speciale
7.2.3. Programarea automatului LOGO!
7.2.4. Studiu de caz
7.3. Miniautomatele Crouzet şi Mitsubishi
7.3.1. Modul de utilizare a unor blocuri ale automatelor Crouzet şi Mitsubishi
7.3.2. Studiu de caz
7.4. Miniautomatul EASY
7.4.1. Introducere
7.4.2. Modul de utilizare a unor blocuri ale automatelor Easy
7.4.3. Utilizarea miniautomatelor Moeller în reţeaua easyNet
7.4.3.1. Reţeaua EasyNet
7.4.3.2. Realizarea unei reţele easyNet
7.4.4. Studiu de caz
- Reţele de automate
8.1. Introducere
8.2. Reţele de câmp pentru automatele programabile
8.2.1. Reţele AS-i
8.2.1.1. Introducere
8.2.1.2. Controlul unei reţele AS-i
8.2.1.3. Studiu de caz
8.2.2. Reţele PROFIBUS
8.2.2.1. Introducere
8.2.2.2. Configurarea reţelelor PROFIBUS
8.2.2.3. Realizarea comunicaţiei între DP master şi procesoarele de comunicaţie
8.2.2.4. Utilizarea modulelor IM 151-1 pentru realizarea unei reţele PROFIBUS
8.2.2.5. Studiu de caz
- Realizarea programelor de conducere cu automate produse de diferite firme
9.1. Introducere
9.2. Conectarea intrărilor şi ieşirilor unui automat programabil
9.3. Automatele Siemens S7-200
9.3.1. Prezentarea modului de programare în Step 7 MicroWin
9.3.1.1. Componentele unui proiect
9.3.2. Realizarea unui program în în Step 7 MicroWin
9.3.3. Studiu de caz
9.3.4. Automatele Siemens S7-300
9.3.4.1. Particularităţi hardware şi software ale AP din seria S7-300
9.3.4.2. Prezentarea modului de programare în Step 7 Manager
9.3.4.3. Programarea în Step7 GRAPH
9.3.4.4. Studiu de caz
9.4. Automatele ABB
9.4.1. Crearea unui proiect în AC1131
9.4.2. Editoarele mediului AC1131
9.4.3. Definirea sarcinilor (taskurilor)
9.4.4. Finalizarea proiectului
9.4.5. Studiu de caz
9.5. Automatul Moeller XC200
9.5.1. Crearea unui proiect în easy soft CoDeSys
9.5.2. Editoarele mediului easy soft
9.5.3. Definirea sarcinilor (task-urilor)
9.5.4. Realizarea configuraţiei automatului
9.5.5. Finalizarea proiectului
9.5.6. Noţiuni introductive de limbaj CFC
9.5.7. Studiu de caz
- Automate microprogramate
10.1. Introducere
10.2. Structuri de microsecvenţiatoare
10.3. Structura de bază a unui automat microprogramat
10.3.1. Unitatea de control
10.3.2. Instrucţiunile automatului microprogramat
10.3.3. Consideraţii asupra vitezei de lucru a structurilor microprogramate
10.3.4. Simulatorul de automat microprogramat
10.4. Simulatorul de proces
10.4.1. Modul de lucru cu simulatoarele
10.5. Exemple de programe
10.6. Studiu de caz
Recenzii
Nu există recenzii până acum.